Nu mai a(ve)m timp

wristwatch-2135219_960_720Ţi-aş fi spus că timpul e nelimitat şi că avem unul infinit la dispoziţia noastră, că absolut toate acţiunile şi deciziile noastre vor putea fi amânate cât de mult putem sau ne dorim, că în viaţa asta timpul e suficient de mult încât să ne cuprindă toate dorinţele, visele, trăirile.  Că trăim veşnic, doar în viaţa asta. Că vom fi aici prin el, cu el, tot timpul. Dar mai ales ţi-aş fi spus să-i dăm timpului, timp.

O ştii şi tu, o ştiu şi eu.

Nu mai avem timp să ascultăm. Auzim perfect tot ce ne spunem, dar nu mai ascultăm. Cuvintele trec pe lângă noi razant în dansul lor perfect spre nemurire. Au fost tot timpul multe, încă mai sunt, dar cine oare stă să le mai asculte? Să le-nţeleagă sensul? Să le simtă? Ele doar îşi ating rapid scopul, uneori cu emfază alteori doar simple şi timide. Îngrozitor de simple şi timide, seci pe alocuri, dar bine ţintite. Nu mai avem timp să le însufleţim, să le colorăm, să le facem să atingă cele mai reci şi îndepărtate colţuri din sufletul nostru.

Nu mai avem timp pentru ţinut de mână. Sau îmbrăţişat. Un gest pe cât de simplu, pe atât de complex şi emoţionant. De ce să mai facem asta când avem timp doar pentru alergat? După cine? După ce? Sau mai bine zis, de cine? Nu mai avem timp, dar stăruim în fuga de noi prin el.

Nu mai avem timp să zâmbim. Cât de imposibil să fie? Nu doare, nu cere de mâncare. Nici când ai toate motivele din lume, tu tot n-o faci. Unde, dar mai ales când ţi-ai pierdut firescul ăsta? Cât de apăsătoare să-ţi fie gândurile încât să nu-ţi oferi bucuria unui zâmbet? Ştii cât de senin şi frumos ţi-e chipul în puţinele dăţi când faci asta?

Nu mai avem timp să ne trăim clipa. Vrem totul AICI şi ACUM. Ai idee cât ne costă asta? Câte bucăţi din suflet şi din minte feliem pentru clipa asta nemuritoare? Ai idee de câte ori ai încercat să le lipeşti la loc dar ele nu s-au mai potrivit? Le-ai tăiat cu durere, vrei să le lipeşti cu iubire. Te-ai chinuit, ai forţat nota dar ele nu şi-au mai găsit drumul înapoi. Ai renunţat decretând resemnat NU MAI AM TIMP.

Eu am timp, mi l-am regăsit şi totuşi nu o fac. Te-ai întrebat vreodată de ce?

(din „Cioburi de suflet”)

foto: pixabay.com

 

 

 

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

14 thoughts on “Nu mai a(ve)m timp

  1. Cât de frumos ai scris!
    Eu mă gândesc că poate, oricât de greşit ar fi, e cumva şi benefic faptul că nu realizăm că timpul nu e infinit. Da, nu-s bune amânările. Dar…
    Ce e cioburi de suflet?

  2. Cata dreptate ai! Nu avem timp si lasam pentru maine.Si ajungi ca maine sa fie in pericol sa numai existe.Atunci iti dai seama ce inseamna „numai am timp”.Atunci cand e prea tarziu.Din pacate timpul este limitat.Mult prea limitat.Am invatat asta pe pielea mea.Si totusi mai sunt momente cand spun ca nu am timp.Incerc sa ma corectez totusi.

    • Fabiola Ion

      Doamne, ce de încurajări!! Nu credeam să am un așa feedback pozitiv și asta mă pune serios pe gânduri să prioritizez Cioburile. Mulțumesc din suflet, Petru! 😊

  3. Nu mai avem timp pentru că, de prea multe ori, ni-l risipim oferindu-l unor oameni care nu-l merită. Nu avem timp pentru că, din păcate sau din fericire, nu avem știința trăirii timpului nostru, nu avem timp pentru că noi, oamenii, nu ne naștem cu știința trăirii timpului nostru, ne naștem, în schimb, cu dorința dăruirii lui altor oameni.

Lasă un răspuns