Despre 40-ul meu

celebration-16301_960_720

În curând voi intra în clubul 40+. Mare scofală ar spune unii, big deal ar zice alţii. Io nu zic nimicuţa, fiindcă de doi ani încoace mă tot gândesc la pragul ăsta numerologic, ce spanac înseamnă sau cu ce se mănâncă, dacă o să mă crizez sau nu.

Tot cam de atâta timp am tot citit cam tot ce se putea citi despre acest subiect, crize, împliniri, revelaţii, unicorni musai roz, fluturași în stomac sau pe câmpii, munți de regrete, experienţe. Am stat de vorbă cu oameni trecuţi de patruzeci, cum au privit dar mai ales au simţit acest prag psihologic supraevaluat. Din toate am încercat să reţin esenţa. Am concluzionat extrem de simplu: 40 e doar un număr şi ne place al naibii de tare să-l încornorăm. Pentru cei mai mulți dintre noi el reprezintă jumătatea vieții, momentul în care tragi o linie imaginară și vezi ce ai pe plus și ce pe minus, ce vrei să schimbi sau nu. Dar oare nu asta facem mereu?

Cât despre mine… La 10 ani eram extrem de fericită că în sfârşit o să am şi eu o vârstă formată din două cifre şi-o să devin dintr-o dată foarte importantă, la 20 ani mă îmbătam cu ideea că ştiu şi eu ce înseamnă de fapt maturitatea şi că voi fi veşnic tânără, la 30 ani eram foarte mulţumită şi fericită că bifasem tot ce era de bifat iar la 40, ei bine… staţi că mai am câteva zile până acolo, dar chiar şi aşa nu mă pot dumiri ce idee creaţă sau genială ar reflecta 40-ul meu.

Am totuşi unele foarte importante pe care ţin morţis să le enumăr:

  1. nu, nu-s mai deşteaptă sau mai înţeleaptă şi dau cu bâta-n ocean că balta a secat de mult în cele mai perfecte momente să nu.
  2. mă enervez la fel de rapid ca şi în trecut, so, nicio scofală că am ghiocei pe cap. Noroc că-mi trece repede.
  3. încap în aceeaşi rochie de acum zece ani, deci nu trebuie să-mi schimb garderoba decât dacă încep să mi se rupă hainele. Moda, yeah, ce treabă am eu cu ea?
  4. n-am reparaţii capitale şi nici nu sufăr de vreo boală importantă. Bine, tac mâlc când vine vorba de cap. Aici am eu un feeling că mai toți avem niște scurtcircuite pe acolo și nici eu nu fac excepție.
  5. În sfârșit cred și eu în zicala „Niciodată să nu spui niciodată”. De exemplu, niciodată n-aș fi crezut că pot rezista în 63 ore cu doar 5 ore de somn și nici alea legate. Știți, am mai zis-o, eu+somn=big love.

Nu o să încep să înșir acum ce am învățat sau nu de-a lungul timpului, ce regrete sau împliniri am, ce nebunie magică e această vârstă sau un fâs total. NU. Doar o să mă bucur în felul meu de faptul că o să-mi pot celebra ziua exact așa cum îmi doresc și sunt recunoscătoare pentru asta. În plus, mă voi gândi că o persoană dragă mie nu a fost atât de privilegiată încât să poată să se bucure de acest dar minunat, viața, indiferent de ce reprezenta pentru ea această vârstă.

 

foto: pixabay.com

 

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

23 thoughts on “Despre 40-ul meu

  1. Georgeana

    Draga mea! …in primul rand…pentru cand o veni momentul…iti urez…La multi ani fericiti! ….dar fericiti sa fie! …ca este de ajuns! …pe urma…stii doar…varsta este doar un numar! …important este ce simti tu!…in sufletul tau! …si simt suficient …sa ne faci si noua …zilele …sau…dupa caz… serile …”zambitoare”! …eu iti multumesc ca existi! …si ca poti sa daruiesti! Te imbratisez …cu mult drag! Petrecere frumoasa!

  2. dede cati

    Sa treci numarand anii pana ajungi la, 70,80,90. Ai sa vezi ca la un moment dat devine chiar misto. Si dupa cum a spus si Trubadurul, femeia e femeie la orice varsta. PS: ma fac ca nu am citit pct-ul 3, ca ma enervezi cu capul, pentru ca chiar asa este:)))))))))

  3. Vrei să spui 40 de ani până împlineşti 60, nu? Mă rog, nu contează ce zice buletinul dar mie aşa mi se pare după vorbă, după port, după… vorba aia 😉
    La mulţi ani, să le trăieşti celor pe care-i iubeşti şi ei să-ţi trăiască, să ne trăieşti şi nouă că tare dragă ne mai eşti!
    Şi să ştii că eu vreau ca atunci când tu vei avea 85 fix, să te sărbătorim pe plajă, cu un pahar de ceva rece, să fluierăm după ficiori şi să aruncăm nisip pe cearceafurile fetelor fără celulită. Notează-mă în agendă, io-s liberă atunci, am anulat tot pentru ziua aia.

    • Fabiola Ion Fabiola Ion

      Oiii, ce dorință frumoasă ai…. s-a marcat, notat. Să dea dracii să nu te ții de cuvânt că aia-mi ești. Vin în baston, călare pe-o mătură și te urc în vârf de munte să fluierăm la lună. Hai, treacă, aduc eu șampania. Tu să aduci ceva moale de mâncat că sigur n-o să mai am dinți în gură. :))) Te pup, îți mulțumesc din suflet și sper să ne vedem în viața asta. Ce naiba, m-am văzut cu o cititoare din Italia și nu mă văd cu tine? Rușinică….

  4. Da, da! Bine ai venit în „club”! Sănătoasă, fericită, împlinită, căci restul se pot face, încet, încet, alături și împreună cu cei dragi. Mă gândeam că dacă la 10 ani erai mândră că ai vârstă din 2 cifre, de ce nu ne-am dori să prindem și vârsta din 3 cifre, păi nu? Chiar și cu două bastoane, proteză-beton, aparat de auzit, „peruclă” și alte accesorii „tinerești”! 😀
    Sărbătoare cu bucurie în familia voastră! 🙂

Lasă un răspuns