De ce nu mai scriu?

writing-1209121_960_720Sunt întrebată destul de des de ce nu mai scriu. Mi se spune deseori că am talent, că pot, că nu trebuie să mă opresc, că aduc culoare, zâmbet, uneori hăhăială în toată regula. Că așa ajung departe, sau ce naiba o fi însemnând asta, că aș putea câștiga tone de bănet de pe urma asta, că soarele strălucește mai abitir la mine decât la alții și că nu-mi respect cititorii sau urmăritorii dacă nu le mai Citeşte mai mult…

O zi perfectă

De data aceasta nu voi ironiza acest titlu, chiar pot spune că am avut o zi perfectă în compania unor oameni minunați, pe care i-am revăzut cu drag. Oameni cu care e o adevărată plăcere să stai de vorbă, care te încarcă pozitiv și te fac să te relaxezi încât încurci un pic drumul de întoarcere spre casă sau degeaba citești de patru ori ”Asistență tehnică” pe o ușă, tu vrei s-o deschizi cu orice preț Citeşte mai mult…

Ţie şi numai ţie!

Colorful-birthday-cake-with-candle

Azi e o zi specială. E ziua ta. Nu eşti tu cel mai frumos, cel mai deştept, cel mai plin de nuanțe sau cel mai simplu dar eşti în totalitate al meu, deocamdată bine lipit sufletului şi nu voi renunţa la tine chiar dacă uneori cred că ţi-ai dorit lucrul ăsta. Mi-ai dat câteva astfel de semne.

Am investit timp în relaţia cu tine, emoţii dar şi sentimente. Ai fost un umăr pe care să plâng dar au fost Citeşte mai mult…

20 ani

image                                      foto: tramos.ro

20 ANI. 20 de anotimpuri. 20 de ani de tinerețe și maturitate, împletiți perfect, cei mai frumoși din viața unui om. Asta sărbătoresc eu mâine.

20 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI!

O avalanșă de sentimente și emoții mă încearcă, și nu numai pe mine. Fiindcă timpul a trecut peste noi toți pe nesimțite, nemilos, firesc, așa cum numai el știe Citeşte mai mult…

"Bunicuța" cu idei

image

Vară. Soare. Plajă. VACANȚĂĂĂ!!!  Exact asta aștept de vreo lună încoa. Nu mai zic de buburuze. Cea mică are serbarea de sfârșit de clasa I. Rolul ei de anul acesta va fi de bunicuță care spune povești copiilor. 

Eu sunt cam sătulă de atâtea serbări. An de an, pregătiri, roluri ce trebuiesc învățate, costume care mai de care mai pompoase (cine nu are fete, e mult mai ușor), eventual coafuri, timp Citeşte mai mult…

Teama de… ce?

Tuturor ne este teamă. Fiecăruia, de câte ceva. De persoane, de lucruri, de situații, de animale, păsări, plante, dar mai ales de emoții. De sentimente. Ne e teamă de tot ce e nou. De acel altceva cu care nu suntem obișnuiți. De reacția celor apropiați. De gura lumii. Da, da, sunt persoane cărora le e frică de ce-o să zică lumea, cum adică, să facă sau să zică ceva, ce nu e în concordanță cu așa zisele Citeşte mai mult…

Cum? Oare cum?…

Cum rămâne cu emoțiile noastre neîmplinite, cu dorințele neîmpărtășite, cu dorurile din piept neînțelese? Oare cum?

Dar cu nopțile nedormite din cauza vreunui gând atât de frumos, care se transformă în vis abia la 6.30 dimineața când e somnul cel mai dulce? Iar când te trezești primul gând e: ce păcat, a fost doar vis! Doamne, și ce vis! De-ţi rămâne fixat pe retină încă o lună de acum încolo!

Cum Citeşte mai mult…