Când mi-e poftă, cu plăcere!

20180718_151918
Când vine vorba de pofte, tot păţitu-i priceput şi puţini sunt cei care şi-o agaţă frumuşel în cui pe motiv că o să treacă aşa, de la sine. Dacă pofta de vacanţă, de somn, de varză murată sau de shopping le mai poţi amăgi cu diverse metode, pofta de dulce, pfooooaiiii, ferească cel cu cerculeţ pe cap să nu ţi-o satisfaci. Scade glicemia, creşte bulimia, nu contează, piticului de pe creier îi trebuie Citeşte mai mult…

Rochiei din viaţa mea

young-woman-1745173_960_720 (1)

Îmi plac rochiile. Le iubesc de mor. Scurte, lungi, crăpate, petrecute, creţe dar nu îndrăzneţe, cât mai colorate şi mai vesele. Rochiile sunt însăşi definiţia feminităţii, le-aş purta tor timpul, mai ales vara. Dar…

Eu în rochie la serviciu e ca şi cum ai planta petunii în mijlocul iernii, ţi-ai spăla maşina în timp ce plouă torenţial sau partenerul de viaţă ar duce gunoiul fix în timpul Citeşte mai mult…

Carpe diem!

20180703_121932

Citeam sau priveam prin ochii multora acest carpe diem emblematic vieții lor. Eram spectatorul stingher al entuziasmului lor, privind cu scepticism sau sprâncene ridicate ușurința cu care acești oameni cerebrali până în măduva oaselor luau decizii importante de moment sau „go with the flow”. Le admiram curajul, siguranța că totul, dar absolut totul va fi bine sau că atunci când ești enervant de Citeşte mai mult…

Jurnalul unui răsărit de soare

20180523_075816

În urmă cu douăzeci de ani m-am îndrăgostit iremediabil de apusuri iar acum doi ani am redescoperit frumusețea lor aparte. Le-am iubit şi încă o mai fac. Ele reprezintă promisiunea unui nou început,  o nouă zi, o nouă șansă, o binecuvântare sau un final spectaculos al unei zile deosebite. Am surprins în poze multe dintre ele ori de câte ori am avut ocazia și deși  niciodată la fel, ele mi-au spus Citeşte mai mult…

Nu te limita. Zboară!

20180510_173741Aşa suntem îndrumaţi cu toţii, să zburăm. Să ne învingem limitele, să ieşim din zona de confort, să trecem peste orice teamă şi să zburăm spre visul nostru, oricare ar fi el, cu aripile larg deschise. Aşa ne încurajăm şi copiii, spunându-le Zboară, puiule, zboară, doar cerul să-ţi fie limita!

Ei bine, mie mi s-a oferit ocazia să zbor. De data aceasta, la propriu, dând astfel curs invitaţiei celor Citeşte mai mult…

Minunea lui 36 şi a lui S

21151222_1818747811788424_4822220833699708583_nO, pașă, cât de darnic ești! sună în capul meu sistematic de câte ori mă fericește câte un 36 în familie. Sau mai bine zis, o, soartă, cât de generoasă ești cu mine, după atâția ani de chin și suspin, în sfârşit mi-ai blagoslovit familia cu norocosul număr 36 la toate trei purtătoarele de mergători. Minunea e aici, m-a lovit.

Mdeci, am ajuns (în sfârşit!!) la acea perioadă din viaţa mea în care Citeşte mai mult…

De-aş şofa, cam tot aşa

drive-2246928_960_720

În urmă cu o lună vă spuneam povestea unui accident minor în care personajul principal eram bineînţeles, eu. Ei bine, povestea continuă fiindcă niciun lucru minor nu poate fi rezolvat rapid în Românica noastră dragă. Cât despre noţiunea de a şofa, nu-ş de ce am în cap imaginea zecilor de rahaţi de pe trotuare pe care îi eviţi atât de temeinic până când ajungi să calci cu putere în cel mai mare Citeşte mai mult…

Povestea unui accident minor

bus-3228024_960_720A fost o dată ca niciodată o femeie, ce aștepta cumințel la stop să se elibereze intersecția, ca să poată ajunge atât ea cât și mașina întreagă și nevătămată la serviciu. Și cum stătea ea așa privind cârdul interminabil de mașini trecând prin fața ei, a fost șocată de zgomotul interminabil dat de creponarea mașinii ei pe toată lungimea, dinspre spate către față, de către un splendid și mărinimos troleibuz Citeşte mai mult…

Cafeaua cea de toate zilele

coffe-1354786_960_720Viaţa fără cafeaua de toate zilele e ca mîncarea fără sare decretam fără niciun dubiu azi dimineaţă. O zi începută fără ea e de neconceput pentru mine şi n-am de gând să-mi schimb acest crez prea curând.

Stau şi mă gândesc că am început să-i prind gustul undeva în jurul vârstei de 26 ani, tentată fiind de mama soacră şi de micuţa adultă care pe atunci se distra teribil ţinîndu-mă trează nopţi la Citeşte mai mult…

Petrecerile ie veața mea

dance-108915_960_720Îmi plac de mor petrecerile, cu precădere cele ale vecinilor. Mai ales când sunt luni seara spre noaptea târziu. Adică de ce nu, oamenii-s odihniți, copiii la fel, dacă-s în vacanță și mai bine, ce să mai… o adevărată desfătare pentru urechile mele.

Niciodată nu sunt mai productivă ca acum, când sunt martora auditivă a unor astfel de petreceri. Preț de câteva ore bunicele spre cam multe, am terminat Citeşte mai mult…