Recomandare de carte

Cărţi, Bibliotecă, Citit, Rafturi, Raft, Lectură

Una dintre marile mele iubiri declarate, cea de carte, am considerat-o mereu suficient de intimă și de personală încât să prefer să o păstrez doar pentru mine. Paradoxal, mie pandemia mi-a făcut un cadou deosebit, timp prețios pentru a-mi dezvolta și aprofunda această iubire. Astfel, anul trecut am citit cât n-am reușit în zece ani de viață de-ai mei și nu exagerez cu absolut nimic. Totuși, mult timp am evitat să fac recomandări de cărți, pe principiul „ce cărți îmi plac mie, ție sigur n-o să-ți placă”, suntem diferiți, cu gusturi diferite și este cât se poate de firesc să fie așa. Așa că dacă pentru mine o carte este wow, pentru tine poate fi doar o pierdere de vreme și de bani.

De gustibus non est disputandum. Scurt și la obiect.

Ei bine, de acum încolo am decis că lucrul acesta merită schimbat. În parte pentru că unele cărți citite de către mine sunt pur și simplu revelatoare pentru orice om și orice gust literar, practic e imposibil să nu îți rămână ceva agățat de creier după o astfel de lectură, să te schimbe într-un fel sau altul, iar pe de altă parte, consider că am ajuns să-mi conturez un gust literar destul de rafinat, astfel încât să nu recomand orice banalitate literară ridicată la rang de artă. Am considerat întotdeauna că o carte este cu adevărat „bună”, dacă în urma parcurgerii ei ai devenit un om mai evoluat, mai bun, cu o perspectivă mai clară și mai largă asupra vieții, ai descoperit despre tine lucruri pe care le intuiai, dar nu ți le puteai recunoaște sau exprima, dacă ai rezonat total fie și într-o mică parte cu scriitura lecturată, da, atunci se cheamă că acea carte și-a atins menirea. Tu și creierul ați suferit transformări ireverisibile, în sens bun, desigur.

De-a lungul vieții am citit beletristică, SF, documentare sau biografii, dezvoltare personală, erotism, spiritualitate, romane polițiste, povești de copii. Practic, am citit cam tot ce mi-a picat în mână, de la cărți foarte proaste, la excepționale. Probabil vârsta și experiența m-au făcut să devin atât de selectivă încât, de ceva vreme, am conștientizat că timpul meu este mult prea prețios încât să-l irosesc citind cărți care nu-mi aduc plus valoare vieții mele. Consider că dacă nu am nimic de învățat dintr-o carte, dacă nu mă face să-mi pun propriile întrebări despre mine, mult timp după ce am citit-o, dacă uit complet subiectul cărții după nici o lună de la lecturarea ei, cartea respectivă nu merită atenția mea. Acum, înainte de a alege ce carte să citesc, nu mă mai arunc cu capul înainte, citesc recenzii despre ea, despre subiect, despre categoria din care face parte. Scutesc astfel timp și bani. Strategia asta a mea, pe care o aplic de câțiva ani, până acum nu a dat greș. De aceea nu pot spune că am fost dezamagită de vreo alegere făcută în această manieră.

Tot de ceva vreme, vreo trei ani cred, am ales și ce gen literar îmi place. Așadar toate recomandările mele vor fi din sfera dezvoltării personale și beletristică. Un anumit tip de beletristică. Mă regăsesc, mă identific, nu aș putea recomanda ceva ce nu am trecut prin filtru personal sau nu m-a influențat în vreun fel.  Poate, ocazional, voi face recenzii din biografii.

Știu, cititul este în moarte clinică. Piața de carte românească, la fel. Românii sunt codași la această îndeletnicire, aducătoare numai de beneficii. Când te afunzi în paginile unei cărți, pășești întâi timid, apoi din ce în ce mai hotărât într-o lume ce de-abia așteaptă să fie descoperită. Deși complet nouă, lumea aceasta nu-ți va fi niciodată străină și nici nu te vei rătăci în ea. Eu nu-mi pierd speranța că cititul va recupera terenul pierdut și că fiecare dintre noi putem susține și încuraja această activitate, atât de benefică tuturor.

Acest post e doar un preambul explicativ a următoarelor ce vor urma și sper ca ele să vă inspire și să vă trezească dorința de a citi.

Cititul deșteaptă.

Cititul este sexy.

Și nu, el nu tâmpește.

Așadar, citiți, citiți și iar citiți.

 

foto: pixabay.com

 

 

 

 

 

Fabiola Ion

by

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns, dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră, dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

2 thoughts on “Recomandare de carte

Lasă un răspuns