Musica e veaţa mea!

dance-108915_960_720Rău mă dor, ochiiii mă dor… reiterez, dar în stilul meu… rău mă dor, urechile mă dor, am timpanele zgâriate de mor, unde dreaq să zbor să nu mai aud asemenea talente atrocităţi muzicale. Da, n-aţi înţeles nimic, nici io când am auzit prima oară, vă lămureşte fata imediatamente. Musica e veaţa mea, n-am cum trăi făr’ de ea, da’ fac atac de enervare când aud nişte melodii.

De câţiva ani, nu prea multişori, avem nişte talente muzicale care rup gura topurilor naţionale şi internaţionale. Sunt pe val, valul s-a transformat în tsunami, toate bune şi frumoase numai că uneori, chiar nu ştiu cum talentele acestea acceptă colaborarea cu nişte ainştaini ai limbii române, şecspiri de Ferentari, poptămaşi de citate celebre. De partea melodică nu mă leg, aici ritmul manelist e la putere, asta ce cere, asta se oferă.

Nu fac pe mironosiţa, ştiu că şi eu greşesc când mă exprim sau scriu, da’ textierii ăştia magnifici mă fac să comut instant pe alt post de radio sau tv când aud ce-au putut să ofere sau să inspire iubitorilor de artă. Muzica e o artă, o artă pe care eu una o ador.

Smiley, dear, ai nişte piese superbe. Unele ating bine corazonu’. Da’ când te aud cum vrei tu să laşi biata fătucă fără „servici”,  spunând-o răspicat de trei ori, eu zic că mai bine s-o faci tu. Pleci mătăluţă frumuşel din staţia aia faimoasă, Lizeanu pe nume, care ţi-a luat minţile când ai văzut blonda fatală, te duci la textier şi-l strângi frumuşel de gât sau omoplat ca să regândească niţel textu’. Hai că nu e chiar aşa de greu. Miile sau milioanele de fani n-or să înveţe în veci că „servici” e de fapt „serviciu” când gurul lor taman aşa le cântă. Şi ce cântă sau zice el, literă de lege e.

Inna, iubita, eşti de admirat. Ai reuşit să devii o vedetă internaţională. Bravo ţie, frumuseţe care eşti. Mă-nclin. În engleză te descurci fantastic, dovadă milioanele de vizualizări de pe youtube sau concertele pe care le susţii. Da’ când ţi se face dor de dulcea limbă românească o schingiueşti bine tot. Şi nu eşti egoistă, o faci în duet cu Carla’s DreamsTu şi eu, eu şi multe alte perechi de urechi aud obsesiv „op’şpe ani”. Mai exact, de şase ori în trei minute şi „cinşpe” minute de melodie. Suficient ca să nu-mi mai doresc în veci să te mai aud cântând piesa asta. Hai că eşti fată deşteaptă, iar după optsprezece ani te poţi iubi cum vrei tu, ca-n melodie dacă ții morțiș, fără repercusiuni legale.

Deliablonda, roşcata, verzuia, movulia şi câte naiba culori ai mai fost tu în cap, ai fost şi eşti revelaţia multor adolescente, te rog io frumos din tot sufleţelu’ meu, nu-ţi mai bate joc de tinerele generaţii care te divinizează. Te-am lăsat special la final pentru că ultima ta piesă m-a făcut să mă caut de sânge în urechi. Deci nu o pot asculta cap-coadă. Este groaznic ce poţi scoate din guriţa aia a ta talentată. Eu chiar cred că poți mai mult de atât.

Plimbi un ”kil” de mere de la tine la iubit, apoi îl sfătuiești foarte diplomat ”ia rămâi cu mă-ta” (oi fi având dreptate, n-am de unde ști asta, da’ sună al naibii de romantic pentru orice băiat/bărbat) și declari din străfundul filozofiei tale de cântăreață că ”fără tine viațe este pustiu”. Pustie sigur e tărtăcuța genialului ăsta de creator de greșeli și dezacorduri gramaticale. Stai așa, că n-am terminat. El nu te place pentru ”popou”, normal, bărbații ăștia adevărați te plac doar pentru găurile din urechi. Macanache (gizăs craist, al nume de scenă n-ai avut băbăiatule???) îți dă o replică ce garantează șpagatu’ pe spate a oricărei curci cu doi neuroni:

”Fata mea de ce imi faci rau
Cu tine ma simt titanic
Nu te plac pentru popou
Poa’ sa fie el balcanic
Nu am de unde mai mult
Zau am salariu de mecanic
No panica de disco
Mai retro ca un brisco
Pentru tine merg pe descult
De aici pana in San Diego
Yo mas lego tu eu ego
Colego intelegi ti prego”

Tragedia s-a produs, plâng cu lacrimi de elefant și stau și mă gândesc că romgleza deja prezentă în versuri e fumată iar mie-mi trebuie dex-ul să pricep ce ai corcit aici. Să-mi explici și mie academic cum ”mergi pe desculț” că vreau și io. A venit vara, chiar mi-e util să știu.

Sper să nu mai fiu asaltată de astfel de piese de ”succes” dar, ca de obicei, e doar o iluzie.

 

foto: pixabay.com

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

21 thoughts on “Musica e veaţa mea!

  1. Eşti mortală!
    Totuşi, îmi permit să te contrazic la o singură chestie: când spune că „fără tine viața este pustiu”, chiar dacă pare agramat, dă dovadă de cultură în materie de cinematografie. Adică vrea să ne spună că a văzut filmul cu Ştefan Mihăilescu Brăila. E cu substrat, cum ar veni 😀
    În rest… ooooo, viaţa mea!

  2. Georgeana

    De acord!… chiar sunt de acord cu tine! …am un singur comentariu…si sper…sa fie primit asa cum se cuvine! …sa nu am parte de …” repercursiuni”!…parca m-a zgariat si pe mine pe neuron…”pleiada” de „r”! Oricum …multumesc ca existi! Te citesc cu mult drag!

    • Fabiola Ion Fabiola Ion

      Ie-te că nu, din moment ce mă enervează maxim. :)))) Ăştia le mai şi combină, text cu muzică. Ca să fie ghiveciul complet.

  3. Recunosc ca nu ascult, dar soțu’-i meloman de-ăsta de noutăți, dar azi îl penalizez că nu m-a ținut la curent cu melodiile astea mirifice, mai ales din repertoriul Deliei, că acolo era cândva cu slăbiciune. De Macanuștiucum…abia azi aud. Gata, plec sa dau drumul la tv pe vreun post de muzică. Sunt în urmă rău.

    Fabiola, esti savuroasa. Am ras deși numai râsul meu nu era. Cam ai dreptate..în tot ce spui. Sa-ti traiasca buburuzele….

    • Fabiola Ion Fabiola Ion

      Deci nu știi ce-ai pierdut… :)))) hâc-pâc, absolut nimic. Eu sunt la curent fiindcă ascult toată ziulica, iar noutățile mă „penalizează” fiică-mea dacă nu le știu, cică trebuie să fiu pe trend. Și mor de ciudă în mașină, de exemplu, când e bătaie pe butoane. 😂 Săru’ mâna!

  4. O să vorbesc cu prietenii noștri comuni ca la sfârșitul lui august, să strâng fondurile necesare pentru big present. O cutie mare roz, 2 pe 2…. cu macanache la interior. Ce-ți poți dori mai mult????

  5. Ha, ha! Am râs cu lacrimi, dragă Fabiola. Tu ai luat la analizat noutățile de pe piața muzicală. Eu aș aplica titlul tău la vecinii din spatele blocului, care mă „încântă” în zilele de sărbătoare cu „crema manelelor”, căci sunt fani înrăiți ai genului. Vreau, nu vreau, mă „delectez” cu ultimele noutăți ale genului, deși nu agreeaz nici măcar tangențial acest tip de behăială, a unor tipi care suferă de constipație cronică și abia le ies niște sunete scremute din gâtlej. Și alea de mare supărare, necaz, foc la inimă și ciudă pe „dujmani”. Despre versuri…. ce să mai zicem? Sunt „mortale”! I-auzi aici: ”sunt mașină de făcut bani, băiat de milionar, îîîîîîî îîîîîîî, îîîî!” (partea finală sunt niște onomatopee specifice, înțelegi). Data viitoare scot boxele pe geam și le pun…. Trinitas! Să fie „binecuvântați” de acorduri creștinești! 😀
    Dar dacă la ăștia nu prea poți avea pretenții, la cei amintiți de tine, asemenea versuri ca cele citate sunt o catastrofă, un atentat terorist la adresa limbii române!
    O zi minunată! 🙂

Lasă un răspuns