Șoferia și domnia…

image

Că probleme cu parcatul sunt peste tot, se știe. Dacă mai e și câte o „calamitate” din asta gen ploaie, ninsoare sau polei deja…recomand un fuchitol. Iar faptul că eu am un stres cu asta sau evitarea blocării la școala buburuzei mici, am mai spus. Deja am traseu stabilit, oră fixă de plecare, loc de parcare asigurat. Dacă primele două nu sunt conform cu planul meu deja știu că-mi va lua jumătate de oră să plec de la acolo.

Azi am avut parte de o surpriză. Eu, ceas elvețian. Nu m-am abătut de la plan. Când să plec însă…

Un echipaj de poliție, chemat probabil în zonă de consoarta vreunui bărbat sătul să îndure frigul și hotărât să se-ncălzească luând-o la bătaie, a blocat cum altfel, calea de acces. Că doar e POLIȚIA. Adică fix pi șientru. Nimeni nu mai mișca în front, nici înainte, nici înapoi. 

Doi polițiști dăștepți rău di tot. Unu’ a părăsit mașina cu tot cu chei, celălalt aștepta ca fata mare la măritat pe scaunul din dreapta. Eu și alți șoferi, ce să facem, admiram tinerețea și neexperiența fetei mari. De unde știu asta? Păi când s-a dat jos din mașină să dea explicații șoferilor nervoși, sătui de stat la privit după ciori și fulgi de nea, n-avea tupeu, n-avea burtă și nici nu gesticula ca un organ veritabil ce era. Era așea, cum să vă spui, un tinerel și-un cumințel, că a făcut ad-literam tot ce i s-a zis. Adică  „Mișcă-ți dracului mașina din drum, chit că trebuie s-o-mpingi zece metri cu spatele, dacă geniul de coleg a hotărât că el e alfa și omega drumului!”

Am luat și eu atitudine. M-am dus să-i comunic civilizat că vreau să plec. ACUM!! S-a uitat la mine cu replica în vârful buzelor. N-a apucat să o elibereze, căci i-am aruncat o privire „sper că nu-ți închipui că m-apuc să-ți împing mașina, te descurci băiețică, că doar ești organ. De poliție chiar!” 

L-au descurcat niște șoferi inimoși. Și uite-mă admirând patru și cu organu’ cinci bărbați, cum împing cu spatele o mașină perfect funcțională dar fără chei câțiva metri buni pentru a putea răbufni robinetul de mașini. Că nu vreți să știți ce haos a creat.

Acu’ să mai zic eu că recuperatul buburuzelor de la școală e o treabă plicticoasă! Nțțț. N-are cum.

foto: citynews.ro

 

 

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

16 thoughts on “Șoferia și domnia…

Lasă un răspuns