Un moment

Girl on tablet with social media icon chalkboard

Un moment de amintire a unui început frumos, cu multe emoţii. O experienţă deosebită cu satisfacţii mai mici sau mai mari, cu multe idei, nu toate puse în aplicare.

Am recitit un text de la începutul blogului. Știu sentimentul care m-a determinat să-l scriu la vremea respectivă. Știu cât de mult am învățat de atunci. Am fost mai atentă la mine și am văzut exact ce-mi place și ce nu. Știu la ce n-aș renunța niciodată și la ce aș face vânt din prima. Știu că nu trebuie să amân. Orice. Știu că mă bucur tare mult că m-am apucat de joaca asta.

Am întâlnit oameni deosebiți, oameni speciali și oameni falși. Aceștia din urmă s-au pierdut singuri. Câțiva, puțini, sunt de la început alături de mine și pentru asta le mulțumesc. Fiindcă m-au ajutat să merg mai departe. Și pentru că au rămas fideli. Până acum nu mi-a trecut niciodată prin cap să renunț deşi nu am avut timp întotdeauna sau inspirație.

Din fiecare experiență de viață se învață ceva iar eu n-am făcut excepție.

Cred că n-ați înțeles mare brânză din pledoaria mea, important e că eu am înțeles și nu în ultimul rând m-am înțeles pe mine. 

Se apropie niște aniversări și ca de obicei mă pocnește melancolia. Nu pot decât să-mi zâmbesc când mă gândesc. 

foto: terenceandbecky.com

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

19 thoughts on “Un moment

  1. De ce trebuie sa intelegem ceva?! De ce trebuie să învățăm neapărat ceva…din orice. Atitudinea asta tensionează. În fond tu ți-ai facut un blog pentru ați defula trăirile Este foarte bine… Mai schimbăm o impresie, ne mai dăm cu părerea, important este s-o facem cu BUCURIE, să nu ajungă o corvoadă, sau vreo școală de învățat?!

  2. Faine gânduri, înainte de aniversări! Și eu m-am gândit zilele trecute că au trecut așa de mulți ani de când am „încercat marea cu degetul” în această lume complexă și frumoasă a blogosferei. Ai dreptate, ce stângaci am fost toți la început și câte am învățat între timp, singuri sau unii de la alții. Cel mai rău îmi pare că nu mai sunt pe aici câteva persoane foarte dragi, care au renunțat să mai scrie sau…. au plecat spre stele, din păcate… Dar e minunat că descoperim „chipuri” noi și atât de plăcute.
    Îți doresc numai bine, zile frumoase și mult spor pentru a continua acest frumos lucru, care este blogul tău cu nume și conținut vesel și plin de optimism. 🙂

Lasă un răspuns