Iubiri virtuale…

Chat-Bubbles_2

Ţuchenberg ăsta care a inventat a opta minune a lumii, i-a adăugat încă o minune mai mică, dar tot minune, Messenger. Adică l-a optimizat foarte bine în aşa fel încât utilizatorii să comunice în condiţii perfecte. 

Foarte multă lume foloseşte acest serviciu acasă, în metrou, la şcoală, la locul de muncă, la hypermarket. Sunetul specific notificării unui nou mesaj se aude de pretutindeni. Recunosc că şi eu îl folosesc.

Numai că această mică minune a ajuns să fie platforma multor iubiri online sau offline. Am citit multe astfel de poveşti, unele reale, care încep de aici. E uimitor cum puterea cuvântului în această situaţie e cel mai tare afrodisiac pentru creierul uman, iar la femei mai tare decât orice carte erotică. Mai ales când suspansul este creat de faptul că în unele cazuri nu se folosesc profiluri reale, curiozitatea (înnăscută zic eu) a femeilor duce la căutarea asiduă de informaţii pentru a afla cine este interlocutorul. Sau invers. Şi la fel de bine ştiut este faptul că mult mai uşor spui sau scrii unui necunoscut lucruri despre tine, decât le-ai spune cuiva, faţă în faţă.

Credeam că frumuseţea unei îndrăgosteli este tocmai contactul real, nu virtual. Să poţi privi în ochi pe cineva, să-l atingi, să-l respiri sau să-l asculţi bate orice lucru virtual, online sau nu. Se pare că m-am înşelat. Aceste discuţii virtuale dau naştere la adevărate furtuni emoţionale în rândul femeilor şi se pare că şi în cel al bărbaţilor. Toate ar fi bune şi frumoase dacă aceste relaţii ar merge pe un făgaş normal apoi. Adică întâlnit, plăcut, iubit şi trăit fericit până la adânci bătâneţi. Şi cu amintirea inedită a debutului frumoasei poveşti de dragoste.

Numai că din păcate socoteala din confortabilul fotoliu de acasă nu se potriveşte de cele mai multe ori cu realitatea. Când cei doi protagonişti ajung să se vadă pentru prima oară, realitatea le spulberă toată imaginea ideală pe care şi-a format-o fiecare. Sau nu au un final fericit. Până acum eu n-am auzit de aşa ceva. Urmăresc în continuare cu mare interes acest fenomen. Fiindcă văd că ia amploare. Totodată reprezintă un mare pericol pentru adolescente sau tinere naive.

Nu mi-o luaţi în nume de rău, nu condamn, nu judec, doar constat ceea ce văd că se întâmplă, lucruri care până la apariţia Facebook-ului erau doar fantezie.

foto: microsoftproblems.com

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

17 thoughts on “Iubiri virtuale…

  1. Când eram de 18 ani, nu aveam Facebook, ci mIRC era la putere. Așa am cunoscut un băiat care mi s-a părut tare interesant… dar până la urmă n-am vrut să-l întâlnesc, mi-a fost teamă că nu va fi persoana pe care am preceput-o eu. De atunci m-am lăsat de povești de dragoste pe Internet. 🙂

  2. Pe sotul meu l-am cunoscut prin intermediul blogului. Prima dată am vorbit pe facebook, câteva zile. Apoi ne-am întâlnit şi totul a decurs firesc. Dacă nu ar fi existat mediul ăsta virtual, nu ne-am fi cunoscut. Deci, pentru mine, a fost o binecuvântare.

  3. stii care e partea cea mai gretoasa? ca daca esti putin mai open mind in exprimare, in ceea ce postezi, esti mai hlizit cu activitatea virtuala, NU esti in cautarea marii iubiri, si mai ai si cateva poze cu tine, postate, se trezesc tot felul de martafoi cu tentative de agatat! noroc ca poti sa le dai jet in secunda 2!

  4. Am tratat diferit (:D) același subiect. Sunt exact pe aceeași pagină cu tine, relaționarea trebuie să fie reală, iar virtualitatea să i se subordoneze. Dar sunt atât de multe situații în care persoane mai mult sau mai puțin singure cad în capcana on-line-ului… Cred că numărul celor care pornesc o relație în felul acesta este un procent extrem de mic.

Lasă un răspuns