Gânduri bune

femeie-furioasa

Așa ar trebui să facem mereu, să alegem gândurile bune.

Da’ așa-mi vine câteodată să dau de azvârlita cu ele, mai ales când hotărâtă de vreo doi ani să fac ceva bun, pentru mine și o persoană dragă mie, soarta se pune de-a curmezișul într-un mod greu de digerat. Sau când intenția asta bună redeschide răni adânci, cicatrizate. Care mai sunt și zgândărite, că poate nu s-au vindecat de tot.

Iar eu trebuie să privesc partea plină a paharului, să-mi înghit frustrarea, să mă prefac că nu-mi pasă și să merg mai departe. Am de ales? Nu prea. 

Așa că-i trag înainte cu motivaționale, vorbe de duh, cum că tot răul spre bine, zâmbesc cu ne-zâmbetul meu (există cuvântul ăsta?), trântesc ușa la mașină că altceva nu pot, dau drumu’ tare la muzică și până acasă sper să-mi treacă. 

Da’ nu prea trece. De fiecare dată mă enervez, uit și o iau de la capăt. Că așa sunt eu, vreau să întorc din binele făcut, atât cât pot, când pot.

Cât de pozitivă să fiu? De câte ori să trag aer adânc în piept și să nu scot vreo „perlă” pe gură? Că doar am rodajul făcut.

Mama lor de gânduri bune!

foto: ziarmm.ro

 

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

9 thoughts on “Gânduri bune

      • Dacă realizezi că tu nu eşti gândurile, că gândurile sunt trecut mort, iar ceea ce ESTE real ESTE doar PREZENTUL, ai scăpa de gîndurile trecutului mort şi nici n-ai mai avea nevoie de visele, de speranţele viitorului inezistent…
        Atunci prezentul inimaginabil, mirobolant ţi-ar ocupa tot timpul şi spaţiul existenţei. Ptezentului îi trebuie tot spaţiul şi timpul, el nu poate fi înghesuit între gânduri moarte. Ele este ACUM şi AICI…

Lasă un răspuns