Când soţul îşi aruncă nevasta din avion că aşa vrea ea! (I)

Cu toţii avem câte un vis mai trăznit sau mai îndrăzneţ, câteodată el rămâne la stadiul de vis sau ajunge să se îndeplinească. Cred că trebuie să credem în el cu tărie ca să devină realitate.

Eu până acum am avut două. Unul e în curs de derulare, iar celălalt mi s-a îndeplinit. Soţul mi l-a îndeplinit, deşi uşor nu prea i-a fost. Mi-a făcut o supriză imensă, cu ocazia zilei mele de naştere.

Da, mi-am dorit foarte tare să fac un salt cu paraşuta. Nu sunt amatoare de senzaţii tari dar lucrul acesta nu ştiu de ce m-a fascinat şi mi l-am dorit. Poate pentru că e un lucru deosebit, efectiv îţi testezi limitele şi ai parte de niște senzaţii ce nu pot fi descrise în cuvinte.

Surpriză mi-au făcut şi cei de la TNT Brothers, din Bucureşti, firma care şi-a dat concursul în realizarea saltului meu şi nu una plăcută. Din momentul când am avut certitudinea că mi se pregăteşte ceva, ceva la care visam de un an, senzaţia de gol din stomac, emoţia că în sfârşit voi face ce mi-am dorit a stăruit tot drumul, dar şi timpul petrecut acolo, până la ora programată. Asta a durat cam două ore.

Am ajuns la ei, m-am dat jos din maşină împleticindu-mă, ochind rapid o toaletă cu care am fost prietenă la cataramă cât am aşteptat acolo momentul zero. Fericire, uimire, tremur, curiozitate maximă, oare la ce naiba m-oi gândi când mă arunc cu capul înainte efectiv în gol, toate astea şi multe altele s-au dus pe apa sâmbetei când o fătucă de acolo a venit la mine, cu 5 minute înainte de ora fixată să mă anunţe că s-au anulat toate zborurile din ziua respectivă, fără a-mi da explicaţii.

ŞI CĂ NU MAI SAR!!!

Cum adică? Eu şi toaleta ne-am împrietenit degeaba? Mie chiar îmi plăcea de ea. M-am desumflat mai rapid ca un balon cu heliu. Numai mie mi se putea întâmpla. 

Soluţia a venit rapid, când am reprogramat marea mea aventură peste două zile, fix în ziua când m-am născut. În nici într-un caz nu voiam să mi se returneze banii. Fusesem atât de aproape! Dar nu mi-am pierdut speranţa. 

Mi-am înghiţit emoţiile, mi-am luat la revedere de la prietena mea, promiţându-i că ne revedem peste două zile, ne-am suit în maşină, ne-am încadrat frumuşel în „coloana vertebrală” a centurii Bucureştiului şi duşi am fost la munte, unde aveam să mă reculeg un pic. O zi. Fiindcă din cauza lor, mi-am scurtat şederea. 

Uite, asta-s eu, cam dezamăgită! :))

11910687_887164714654581_1376097052_n (1)

 

 

 

 

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

11 thoughts on “Când soţul îşi aruncă nevasta din avion că aşa vrea ea! (I)

  1. Pingback: (Încă) un an — Din viață ca-n piață

Lasă un răspuns