20 ani

image                                      foto: tramos.ro

20 ANI. 20 de anotimpuri. 20 de ani de tinerețe și maturitate, împletiți perfect, cei mai frumoși din viața unui om. Asta sărbătoresc eu mâine.

20 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI!

O avalanșă de sentimente și emoții mă încearcă, și nu numai pe mine. Fiindcă timpul a trecut peste noi toți pe nesimțite, nemilos, firesc, așa cum numai el știe s-o facă. La final de clasa a XII a, am pornit toți în viață cu un sac imens de visuri, dorințe, idealuri. Unii dintre noi ni le-am împlinit, alții nu, unii au încercat, alții au abandonat. Dar acum, cel mai important lucru este faptul că această călătorie prin timp ne-a modelat, ne-a cizelat, ne-a transformat în ceea ce suntem azi și cred că fiecare din noi este mândru de ce a devenit. De la rățușca cea urâtă, fricoasă și plină de complexe am ajuns la prințesa din povești (glumesc, evident!), o femeie conștientă, sigură pe ea, care știe să vadă partea plină a paharului cam în orice situație. Deci da, eu una, sunt. 

Dacă mă întrebați când au trecut, habar n-am. Într-o fracțiune de secundă, poate aș răspunde. Fiindcă așa mi se pare. Bilanțul lor, pentru mine, este unul impresionant. Împlinire pe toate planurile, experiențe de viață extraordinare, momente critice dar și de fericire maximă, așa aș sintetiza acești minunați ani. Clipe de neuitat.

Voi participa la reuniune și nu o să las nimic să-mi strice cheful sau plăcerea revederii cu colegii mei. Deși anul trecut am făcut un fel de repetiție, iar pe unii din ei i-am revăzut. Cu alții am stabilit relații pe viață, nu am rupt niciodată legătura și pentru asta mă simt norocoasă și recunoscătoare. Doi dintre ei îmi sunt nași de cununie, iar colega mea de bancă, o prietenă de suflet. Acest eveniment mi se pare unul minunat, fiindcă se întâmplă o singură dată în viață și pentru câteva ore fiecare dintre noi ar trebui să uite de problemele cotidiene și să participe cu cel mai mare drag. Să-și deschidă sufletul pentru a primi bucuria participării și revederii deopotrivă cu colegii și profesorii. Sau, mă rog, doar cu unii dintre ei. Pentru că unele dintre animozități au rezistat timpului. Din păcate.

Unul dintre profesori, stabilit în America imediat după promoția noastră, vine în fiecare vară în Constanța și își rezervă din timpul său o seară pentru a se întâlni cu foștii elevi unde a fost el diriginte. Ce poate fi mai frumos de atât?

Cei trecuți de această etapă a vieții lor, sper să fi participat la așa ceva, iar cei care nu, îi rog să nu rateze acest eveniment, pentru că e unic!

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

25 thoughts on “20 ani

  1. Ufff… Eu am făcut LMM-ul (mda, rățoii, cum ne spuneați voi, fetele) și fiind veniți din toate colțurile țării, ne-am și împrăștiat ulterior în toate colțurile țării și nu am mai reușit să ne mai strângem la un loc vreodată. Doar aniversările de 10, 15 și 20 ani de la terminarea institutului le-am „bifat”. Dar și pe alea cu destule absențe. Unii erau prin voiaje, mulți sunt împrăștiați prin toată lumea, trei dintre noi, din păcate nu mai sunt… 🙁
    Petrecere frumoasă îți doresc !

  2. Pingback: După... 20 ani - Din viață ca-n piață

  3. Ce zici tu fara poze??? Pai chiar din seara asta tre’ sa le faci { mai ales alea cu moatze}. Si daaaa…. vrem poze si povesti. Hai, distractie placuta si sa va revedeti si la 50 de ani mai tarziu.

    • Fabiola Ion fabiola

      Ahhh, asta s-a întâmplat anul trecut, fix pe 27 iunie. A fost atât de frumos încât azi am căzut în butoiul știi tu care. Poza de pe fb de azi, este de atunci. Aia cu moaca mea serioasă. 😜

Lasă un răspuns