Dacă tot nu plouă :))

image

Ultima zi de școală la buburuza mare. Bucurie maximă, pentru amândouă. Eu, că scap de drumuri, ea, că scapă de școală. 

Azi la prânz când m-am dus s-o iau, așteptam cuminte în mașină să iasă din școală. Într-un târziu, ies încet-încet colegii ei. Primele, niște colege de clasă. Prima fată iese pe poarta școlii udă fleașcă în cap, de parcă tocmai ce a ieșit din duș. Și pe tricou. Mă uit la ea și nu găsesc o explicație logică. Văd, dar nu procesez. Îmi zic că o fi transpirat, dar în așa hal? Urmează un băiat. Aceeași imagine. Tot nu-mi pică fisa. Apoi iar două fete. Se ștergeau de zor pe păr. Căci ultima modă la adolescente în devenire e să fie un fel de Ileana Cosânzeana despletită, neapărat, toate fetele mergând pe premisa că dacă n-ai părul până la fund, nu ești cool. Ideea de a avea păr scurt e super învechită. 

A mea buburuză mare nu apare. Mai apar iar copii, de data asta uscați, uscați. Și uitându-mă la ei puțin consternată, tot nu înțeleg. Mintea mea, plecată cu sorcova. Apoi o văd și pe fiică-mea. Avea un pulover de împrumut înfășurat turban în cap, privirea în pământ, fuguța la mine la mașină. Apoi văd (în sfârșit!) asfaltul din curtea școlii, pe o suprafață destul de mare, ud tot. Și-mi pică telefonul cu totul, în sfârșit, căci fisa a rămas de mult blocată. 

A FOST BOTEZATĂ!!! Ea și restul de boboci de clasa a V a, cei care n-au scăpat de botezul celor mari, clasele a VII a și a VIII a, pentru faptul că a terminat primul an din cei patru. Asta ar fi tradiția din ce-am înțeles, motiv pentru care a apărut și ea udă toată, ca un pisoi căzut în lac. Mă întreb când vor termina clasa a VIII a, îi aruncă careva în mare? Că sunt prea mari pentru o bătaie cu apă.

Fiică-mea încântată toată. Eu, doar amuzată. Noroc că e vară. Mâine va fi premierea apoi petrecerea de rigoare pe care o așteaptă cu nerăbdare toți.

Să mai zic că ultima zi de școală nu părea interesantă? Pentru ea, bineînțeles. Fiindcă de dimineață nici nu voia să meargă.

foto: renașterea.ro

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

27 thoughts on “Dacă tot nu plouă :))

  1. Moda asta cu botezul când a apărut? No, uite aşa li se adună amintirile. Şi chiar dacă peste ani voi uita mult din ce-au învăţat, astea nu se uită. Vorba ta, bine că e cald şi nu răcesc.
    Vacanţă frumoasă să aibă fetele şi voi pe lângă ele!

  2. :)) Ca să vezi, cel mare al meu are „ieșire de clasă” peste câteva zile și anul acesta chiar asta fac, stropire cu apă (e prima dată când aud). Altă idee mai bună, gen parc de distracții, masă in oraș etc. nu au avut.

  3. Nu era ceva „nou”, trecusem cu ai mei pe lângă nudişti, dar ea ştia exact ce face. Şi acum arată bine, doar anii au mai săpat niţel. Dar foarte „niţel”. Cred ca o să-i amintesc în privat episodul, sunt curios să-i văd reacţia. „Ferice de cei ce au fost şi au văzut”. 🙂

  4. Încă o etapă ce s-a încheiat. Acum a trecut la gimnaziu şi, cât de curând, va ajunge la liceu. Ce repede trece timpul ăsta… Micile buburuze, ajung deja domnişoare.
    Să crească mari, să fie sănătoase şi să aducă numai bucurii părinţilor! 🙂

  5. Nu am idei preconcepute si nu sunt un „invechit”. Am si eu un copil inca in scoala. Constat, cu o stupoare pa masura, ca se invata aiurea, ca profesorii isi fac de cap, mai ceva ca elevii, ca programa scolara este varza, ca ma bucur ca fata mea nu se drogheaza(?!). In schimb se fac „botezuri”, „banchete”, serbari peste serbari…Ce sarbatoreste?! Ei cum ce?! Sarbatoresc…sarbatoarea.
    Bun, sunt de acord, viata este o joaca, dar copiii inteleg ca nu mai exista respect pentru nimic, ca valorile sunt declarative, iar adultii niste ipocriti. Din pacare au dreptate…
    Asta este realitatea si oricat am edulcora-o…ea ramane, ba si mai mult, se acutizeaza.

Lasă un răspuns