Parenting bun?

Tot timpul mă gândesc dacă fac treabă bună cu buburuzele mele. Adică, modern vorbind, dacă ele beneficiază de un parenting bun. Amândoi ne străduim să fim părinții ideali, dar, cum nu există așa ceva, pe mine, câteodată, mă chinuie întrebarea: Unde naiba am greșit?

Mai ales, când nu am rezultatul scontat. Dar sunt și momente, unice, aș zice, când îți dai seama că n-ai greșit absolut nimic, iar produsul tău este perfect.

image                                   foto: copilul.ro

Ieri am avut parte de unul din acele momente unice. A fost ziua buburuzei mari, și cum i-am serbat-o duminică, luni a trebuit să finalizăm cadoul mult așteptat. Așa că am fost la shopping, înarmată cu muuultă răbdare și puțin timp alocat.

Își dorea foarte tare o brățară Pandora și niște accesorii. Problema mea nu era brățara, ci tocmai acele accesorii sau talismane. Căci toate sunt frumoase și perfecte, toate simbolizează câte ceva, și sunt în jur de 80 modele, poate chiar mai multe. Deja mă vedeam albită toată, până se hotăra fică-mea.

Am rămas uimită, cum, de la intrarea în magazin și până la ieșirea din el, eu am scos vreo 2 vorbe, una a fost Bună ziua! iar cealaltă La revedere! Restul de conversație a fost între fică-mea și vânzătoare, care trebuie să recunosc, a avut multă răbdare și a ajutat-o mult. 

Pe scurt, a „terorizat-o” nițel, cu zâmbetul pe buze, să-i arate cât mai multe modele, să i le înșire pe brățară, să vadă copilul cum vin, dacă se asortează sau nu, a deschis toate vitrinele să vadă tot ce se putea vedea, i-a mulțumit tot timpul, și-a cerut scuze pentru deranj și pentru faptul că se hotărăște mai greu, a plătit și a ieșit mândră tare din magazin de noua ei achiziție.

Eu, în urma ei. Într-un cuvânt, nu știu ce naiba căutam acolo. Că nevoie de ajutorul meu n-a avut deloc. S-a descurcat perfect, și foarte elegant. A, ba da, eu am fost șoferul personal. Că de ceva ani, a intrat și asta în fișa mea de post.

Mi-a crescut inima ca o gogoșică proaspăt făcută. Că a dat dovadă de încredere în ea, că a fost politicoasă, că nu m-a solicitat, s-a descurcat de minune. Și că am făcut-o fericită. Că a avut o zi aniversară așa cum și-a dorit-o. Și că ne-a mulțumit.

Iar sora ei, fiindcă o iubește tare mult, îi duce lipsa când e plecată în tabără sau într-o excursie de-o zi,  i-a făcut cel mai frumos cadou. I-a dat toți banii ei din portofel, strânși în câteva luni, până la ultimul leu. Să-și cumpere ce își dorește ea. Într-un plic, pe care s-a străduit să scrie cât mai caligrafic:

LA MULȚI ANI, SĂ FII SĂNĂTOASĂ!

TE IUBESC MULT!

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

22 thoughts on “Parenting bun?

      • Te inteb asta deoarece am si eu doaua fete. Nu au tupeu, dar nici nu le-am incurajat, nici nu le-am descurajat sa-l aibe…Nu se descurca atat de bine , nu sunt oportuniste, chiar sunt sensibile.
        Cine poate sti cum este mai bine ?! Eu zic ca este bine ca fiecare sa tina cont de NATURA proprie…

          • Multumesc la fel…
            Stiu, fiecare ne dorim sa se descurce, dar acest „descurce” intr-o lume mizerabila…este cu dus si intors…Nu sunt deloc mandru ca-mi las copiii sa traiasca intr-o asemenea lume. Noi parintii suntem principalii vinovati…Este valabil pentru toti parintii de pana la noi.

          • Cu una nu…dar daca astepti sa faci primavara in viata TA uitandu-te peste gard, sa vezi ce risti, daca risti si cine te mai urmeaza…ramanem fara „primavara”…Ghioceii n-ar mai fi, daca ar gandi… Cine ne impiedica sa fim sinceri fata de noi insine?!
            Unirea face puterea, asa este, dar mai intai trebuie sa AI ce sa unesti. Deocamdata oamenii isi unesc gregaritatile, se unesc sa-si faca rau unii altora , din cauza ca binele lor inseamna raul altuia. Ei nu vor sa ne fie bine impreuna, din cauza ego-ului ei cred ca suntem separati, ca suntem in competitie pentru a ne satisface lacomia…
            Daca STII acestea, nu mai poti fi in turma cu ei si asta cu ORICE risc.
            Daca Iisus s-ar fi gandit la EL, astazi am mai fi stiut…DIRECTIA…Calea este individuala.

Lasă un răspuns