Cum? Oare cum?…

Cum rămâne cu emoțiile noastre neîmplinite, cu dorințele neîmpărtășite, cu dorurile din piept neînțelese? Oare cum?

Dar cu nopțile nedormite din cauza vreunui gând atât de frumos, care se transformă în vis abia la 6.30 dimineața când e somnul cel mai dulce? Iar când te trezești primul gând e: ce păcat, a fost doar vis! Doamne, și ce vis! De-ţi rămâne fixat pe retină încă o lună de acum încolo!

Cum rămâne cu aşteptarea? Aștepți un gest, un zâmbet, o privire intensă, o emoție nedeslușită și îți dai seama că e doar o așteptare în van… Iar când se întâmplă, te întrebi de ce naiba acum, de ce naiba nu atunci, de ce mie, sau de ce e viața asta așa de crudă cu tine exact în acest moment?

Azi am primit un răspuns pe care îl aștept de șapte zile! Șapte zile în puii mei! Pentru mine e mult, îmi luasem și gândul. Și azi mă lovește fix în țeastă. În trafic. Și zâmbesc. Zâmbesc ca tâmpita la o șoferiță care-mi face semn să trec, să trec odată, ca să poată trece și ea…

Iar fiică-mea vorbește cu o viteză precum cascada Niagara, iar eu nu rețin nimic din ce zice ea. Aaa, ba da, mărțișorul de la Eric e mai frumos decât cel de la Toni!

Mda, așa e viața, cu bune, cu rele… cu de toate! Și e așa de frumoasă. La naiba, e așa cum și-o face fiecare numai să fie împăcat cu alegerile făcute în orice moment al vieții lui!

Să şi le asume! Fiecare!

Fabiola Ion

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.
Fabiola Ion

Ultimele postari ale lui Fabiola Ion (vezi toate)

by

Fabiola Ion

Îmi place să râd. Mult, sincer şi cu oameni cu drag de viaţă. Am şi plâns dar rimelul curs pe obraji nu se asorta cu sufletul meu. Îmi place să mă joc cu cuvintele, să le potrivesc zâmbetului şi să transmit mai departe starea de bine. Sunt soţie şi mamă de două buburuze, ele mă inspiră dar mă şi transpiră, iar ziua în care să spun că mă plictisesc încă nu s-a inventat.

2 thoughts on “Cum? Oare cum?…

Lasă un răspuns