Continui cu recomandarea de carte românească, contemporană, vorbind despre o poveste de viață care bate lejer orice scenariu fantezist de film. O poveste reală, spusă chiar de autor, o poveste care te inspiră atât de mult încât, eu una, mi-am zis adesea că dacă un om se poate întoarce din infern și poate clădi apoi un fenomen greu de egalat, ei bine, atunci tot ce-ți propui poate deveni realitatea Citeşte mai mult…
Azi e despre un răsărit aparte. Unul cu miros amețitor de cafea originară din Bali, adusă de o dragă prietenă, clătite îmbălsămate în dulceață de fructe de pădure, un câine vagabond prietenos, dar care a refuzat politicos delicatesa oferită.
Azi e despre prietenie, încredere, inspirație și motivație. E despre un trecător curios care ne privea, neînțelegând cum de cineva poate savura o cafea Citeşte mai mult…
Când m-am hotărât să fac recenzii de carte, prima carte românească care mi-a trecut prin cap, scrisă de un autor contemporan, a fost Ana. Nu am început însă cu ea, fiindcă cuvintele și sentimentele avute erau încă buluc în capul meu și riscam să fac o recenzie exagerată, alunecând în derizoriu. Acum, timpul a sedimentat trăirile mele și mi-a permis să le transpun așa cum se cuvine în cuvinte.
6 aprilie, o zi ca oricare alta. O zi care se repetă ciclic, de mii de ani. Totuși, pentru ea și pentru mine, nu e una oarecare. Din acel an, acea zi, azi, mereu azi, ea m-a ales pe mine să-mi fie fiică, eu să-i fiu mamă.
Azi, 14. Încă un an ce se sedimentează frumos și lin peste tine. Încă un an trece, unul atipic, cel mai provocator dintre toți anii tăi, dar și ai noștri. Un an ce ți-a răpit Citeşte mai mult…
Eu cred că toate răsăriturile sunt de poveste. Absolut toate. Unele însă au o emoție aparte, o vibrație mai înaltă și o energie mai mult decât benefică. Uneori, sunt însoțite și de surprize plăcute.
Acesta este răsăritul din 31 martie 2021, surprins în imagini și pictat în suflet.
Un alt răsărit minunat, aici: Și dac-aș fi un răsărit, tot aș admira unul (1)
foto: Citeşte mai mult…
Puține cărți mă răscolesc sau mă fac să apreciez originalitatea scriiturii dintre copertele lor. Așa sunt eu, mai mofturoasă într-ale cărților sau foarte selectivă. Seria literară Conversații cu Dumnezeu, ce conține patru cărți, este una dintre cele care te pune, fără echivoc, să-ți pui propriile întrebări despre divinitate sau spiritualitate.
Am fost foarte reticentă când am auzit prima oară Citeşte mai mult…
Bine, bine, nimic rău de zis despre urzici și nenumăratele ei beneficii în alimentația noastră, dar despre modul de preparare, cum spanac, pardon urzici, să nu mă leg? Bine, ar mai fi și nesuferitele ei defecte, alea care se lasă cu usturime, bubițe și mâncărimi, dar hai, treacă de la mine, om cu suflet bun și larg. Mă rog, asta până mă rogi să le culeg. Aici se termină cu bunătatea și ce-o mai Citeşte mai mult…
Și în Dobrogea există munți. Munții Măcinului. În câteva imagini, la mine pe blog.
Monoliții de granit
Cărare spre cer
Culmea Pricopanului
[caption Citeşte mai mult…
Cartea asta e ca un pumn în stomac. Nu că aș ști eu cum e cu pumnul ăsta, dar îmi pot închipui că senzația nu e tocmai una plăcută. Cartea asta este dură, e reală, e despre fiecare dintre noi, cei care au trăit o bună bucată din viață în comunism.
Cartea asta este despre traumă, despre durere, despre lipsă de educație și dorință de supraviețuire, despre mecanisme de apărare, despre lupta continuă Citeşte mai mult…
Cine ar crede că micile noastre obiceiuri, de mărimea unui atom de exemplu, pot produce schimbări și rezultate remarcabile pe termen lung? Cine ar fi crezut că simplu obicei de a-ți lega în fiecare dimineață șireturile la adidași te poate duce pe drumul unui alergător de performanță? Azi, recomandarea mea de carte este Atomic Habits.
Obiceiurile noastre de zi cu zi nu sunt singurele care ne Citeşte mai mult…